De la autorul bestsellerului Stalpii pamantului
Iarna lumii - al doilea volum din Trilogia Secolului
Razboiul i-a facut luptatori. Iubirea i-a facut eroi. Iarna lumii continua in aceeasi maniera superlativa cu care ne-a obisnuit Caderea uriasilor. O puternica drama, care inainteaza zgomotos si cu cea mai mare viteza. Este animata, captivanta si plina de detalii fascinante. Prin ochii personajelor principale, beneficiezi de un loc in fata la marele spectacol al celor mai memorabile evenimente ale istoriei. Al doilea roman al trilogiei continua din punctul in care ne-a lasat primul volum, urmarind destinele celor cinci familii - din America, Germania, Rusia, Marea Britanie si Tara Galilor - prin vremuri de intense transformari sociale, politice si economice, incepand cu ascensiunea celui de-al Treilea Reich si continuand cu Razboiul Civil Spaniol, drama celui de-al Doilea Razboi Mondial, experientele primelor bombe atomice apartinand Statelor Unite si Uniunii Sovietice si inceputul indelungatului Razboi Rece. In aceasta epopee fermecatoare, ciocnirea la nivel international a puterii militare cu convingerile personale va coplesi lumea, de la Cable Street din partea de est a Londrei pana la Pearl Harbor in Hawaii, din Spania la Stalingrad, din Dresda la Hiroshima.
Maestrul povestitor Ken Follett impleteste in Trilogia Secolului punctele de vedere britanica, americane, germane si rusesti, de la inceputul si pana la incheierea Primului Razboi Mondial, intr-un tablou fascinant si remarcabil de bogat al societatii si al politicii. - The Times
Fragment din cartea "Iarna lumii" de Ken Follett:
"Lloyd isi amintea foarte clar vizita familiei von Ulrich la Londra in 1925. Avea pe atunci 10 ani, fiind suficient de mare cat sa se simta stanjenit pentru ca nu stia germana, in vreme ce Erik si Carla, care aveau cinci, respectiv trei ani, erau bilingvi. Acela fusese momentul impacarii dintre Ethel si Maud. Isi croi drum spre restaurant - Bistro Robert. Interiorul era in stil Art Deco, cu scaune si mese dreptunghiulare si cu lampadare de fier lucrate cu grija, cu abajururi din sticla colorata; insa lui ii placeau servetelele albe si apretate de langa farfurii.
Ceilalti trei erau deja acolo. Femeile iti luau imediat ochii, isi dadu el seama in timp ce se apropia de masa: cu posturi si tinute elegante, atragatoare si sigure pe ele. Primeau priviri admirative de la ceilalti oameni din local. Se intreba cat de mult din simtul estetic al mamei sale fusese imprumutat de la prietena ei aristocrata.
Dupa ce comandara, Ethel le explica scopul vizitei.
- Mi-am pierdut locul in parlament in 1931, zise ea. Sper sa il recastig la urmatoarele alegeri, dar intre timp trebuie sa imi castig cumva existenta. Din fericire, Maud, tu m-ai invatat sa fiu jurnalista.
- Nu te-am invatat prea multe, replica Maud. Ai un talent innascut.
- Scriu o serie de articole despre nazisti pentru News Chronicle si am contract sa scriu o carte pentru un editor pe nume Victor Gollancz. L-am adus pe Lloyd pe post de translator - el studiaza franceza si germana.
Lloyd remarca zambetul ei plin de mandrie si se simti nevrednic de el.
- Abilitatile mele de translator nu au fost inca puse la incercare, rosti el. Pana acum am intalnit doar oameni ca dumneavoastra, care vorbesc o engleza fara cusur.
Lloyd comanda snitel vienez, ceva ce nu vazuse niciodata in Anglia. I se paru delicios.
In timp ce mancau, Walter il intreba:
- Nu ar trebui sa fii acum la scoala?
- Mama a zis ca asa o sa invat mai repede germana, iar cei din conducerea scolii i-au dat dreptate.
- Ce-ar fi sa vii sa lucrezi pentru mine in Reichstag o vreme? Fara plata, ma tem, dar vei avea ocazia sa vorbesti in germana toata ziua.
Lloyd era incantat.
- Ar fi minunat! O oportunitate extraordinara!
- Asta daca Ethel se poate lipsi de tine, adauga Walter.
Ea zambi.
- Desigur, cu conditia sa mi-l lasi la dispozitie atunci cand am nevoie de el.
- Fireste.
Ethel se intinse peste masa si atinse mana lui Walter. Era un gest intim si Lloyd realiza ca legatura dintre cei trei era foarte stransa.
- Esti foarte cumsecade, Walter, spuse ea.
- Nu. Doar ca nu strica niciodata sa ai un asistent tanar si inteligent care sa inteleaga jocul politic.
Ethel zise:
- Nu sunt sigura ca mai inteleg cum functioneaza jocul politic acum. Ce Dumnezeu se petrece in Germania?
Maud zise:
- Ne-am descurcat rezonabil pe la jumatatea anilor '20. Aveam un guvern democrat si o economie in plina crestere. Dar totul a fost dat peste cap de crahul de pe Wall Street, din 1929. Acum suntem adanciti in criza.
Glasul ii tremura de amaraciune.
- Sunt cate o suta de oameni care stau la coada pentru un singur post. Ma uit la fetele lor. Sunt disperati. Nu stiu cum le vor mai pune mancare masa pe copiilor. Si apoi vin nazistii, care le ofera speranta, iar ei isi zic: ce mai avem de pierdut?
Walter parea sa creada ca ea exagereaza. Pe un ton ceva mai vesel, el spuse:
- Vestea buna este ca Hitler nu a reusit sa atraga de partea sa majoritatea germanilor. La ultimele alegeri, nazistii au obtinut doar o treime din voturi. Este drept ca au devenit cel mai mare partid, dar din fericire guvernul lui Hitler este unul minoritar.
- De aceea a cerut organizarea unui nou scrutin, interveni Maud. Are de o majoritate calificata ca sa transforme Germania in dictatura care si-o doreste.
- Si o va obtine? intreba Ethel.
- Nu, replica Walter.
- Da, zise Maud.
Walter zise:
- Nu cred ca poporul german va vota vreodata pentru instaurarea dictaturii.
- Insa alegerile nu vor fi corecte! exclama Maud furioasa. Uite ce s-a intamplat cu revista mea azi. Toti cei care-i critica pe nazisti sunt in pericol. Si asta in timp ce propaganda lor este pretutindeni.”