... ziua in care dictatura comunista a fost inlaturata in Romania, 22 decembrie 1989, si cele care au urmat stirnesc si astazi controverse cu privire la ceea ce s-a intimplat de fapt. O problema ramasa inca fara raspuns si care alimenteaza disensiuni intre sustinatorii diferitelor teorii despre cele petrecute este identitatea teroristilor care au deschis focul asupra civililor si a militarilor dupa fuga dictatorului.
Autorii analizeaza rolul jucat de institutiile de forta ale tarii inainte si dupa caderea regimului comunist, reconstituind momentele-cheie pe baza unor marturii ale celor care s-au aflat in mijlocul Revolutiei si a unor documente de arhiva recent descoperite.
Cu ajutorul acestora se aduc noi dovezi care, coroborate, sustin ideea ca impuscarea revolutionarilor dupa 22 decembrie nu a fost „foc fratricid” cauzat de panica si haosul acelor zile, ci urmarea unui scenariu dintr-un plan pus la punct cu citiva ani inainte. La trei decenii dupa caderea comunismului, Tragatori si mistificatori arunca o noua lumina asupra acelor evenimente singeroase si face un pas important catre aflarea adevaratilor vinovati de ranirea si uciderea unor oameni in lupta pentru libertate a romanilor...
CUPRINS:
SCURT PREAMBUL DESPRE CARACTERISTICILE POLITIEI POLITICE CEAUSISTE
Tipologia dictaturii Ceausescu
Imperativul disimularii opozitiei si a represiunii
Nationalismul ceausist
A sesizat dictatorul nemultumirea populara?
Lupta de rezistenta: scurta introducere Misiunile si modalitatile „luptei de rezistenta"
SECURITATEA IN MIEZUL EVENIMENTELOR REVOLUTIEI INTRE 15 Sl 21 DECEMBRIE
Anticipare si pregatiri „de lupta"
Evenimentele de la Iasi din 14 decembrie
Revolutia de la Timisoara si actiunile Securitatii. Vedere de ansamblu
Preludiul. Cazul Tokes
Vineri, 15 decembrie 1989. Scanteia Revolutiei
Sambata, 16 decembrie
Duminica, 17 decembrie
Luni, 18 decembrie
Marti, 19 decembrie
Miercuri, 20 decembrie
Semnificatia si eroismul Timisoarei
Joi, 21 decembrie. Propagarea Revolutiei
VICTORIA REVOLUTIEI LA BUCURESTI
Vineri, 22 decembrie. Dimineata hotaratoare
Simbioza Ceausescu-Securitate si imposibilitatea „diagnosticului"
Retragerea Armatei in Bucuresti
Sfarsitul jocului
„Era inca presedinte"
Convorbiri cu „flotila speciala" a Directiei a V
„Organizez rezistenta la Targoviste"
PLANUL LUPTEI DE REZISTENTA A SECURITATII
Invazia externa devine pretextul luptei de rezistenta
Organizarea luptei
O redutabila forta militara conspirata. Arsenalul Securitatii conform documentelor gasite recent la CNSAS
Gradul de militarizare al DSS conform revistei Securitatea
Obiectivele luptei de rezistenta a Securitatii
Metodele de lupta
O marturie din interior asupra implicarii sefului Securitatii in lupta de rezistenta
DECLANSAREA ACTIUNILOR TERORISTE Sl DIVERSIONISTE SAU A LUPTEI DE REZISTENTA
Planificare si improvizatie
Actele teroriste de la MApN
Atacul asupra Televiziunii
Iulian Vlad si Stefan Gusa au avut acces la mijloacele de comunicare operativa in CC
Marturia generalului Ion Hortopan
Securitatea a folosit din plin armamentul incepand din 22 decembrie 1989
Iulian Vlad nu a dezarmat Securitatea
Iulian Vlad a cautat sa asigure armament pentru „lupta de rezistenta"
Teroristi securisti prinsi la Revolutie, eliberati, apoi participanti la Mineriada
ACTIUNI TERORISTE Sl DIVERSIONISTE PE TOT „TERITORIUL OCUPAT DE INAMIC"
In Bucuresti
Atacuri teroriste si la alte unitati militare din capitala
Diversiunea asupra unitatilor militare, parte integranta a „luptei de rezistenta"
Consiliul de Razboi din 23 decembrie 1989 si evenimentele care au urmat la MApN
incercarea de decapitare a Revolutiei. Cazul Trosca la MApN
Continuitatea contrarevolutiei. Aceiasi „mascati" la Timisoara si Bucuresti
Craiova
Buzau
Atacurile asupra unitatilor militare din Braila
Actiuni diversioniste si teroriste la Hunedoara
Odiseea personala a lui Eduard Ursache, ranit la Revolutie in Arad
TERORISTI IDENTIFICATI DREPT CADRE SI ASOCIATI AI SECURITATII
Definitia termenului „terorist"
Iulian Vlad isi identifica teroristii
Concluzia generalului Nicolae Militaru coincide cu cea a lui Iulian Vlad
Aceleasi suspiciuni vin si din partea generalului Ion Hortopan
Raportul Popescu-Necsesti coincide cu lista lui Iulian Vlad
Scurta incursiune in misiunile „patriotice" ale USLA
O confirmare a identitatii teroristilor din interiorul DSS
Marturiile lui Nicolae Militaru si Silviu Brucan legate de rolul lui Iulian Vlad si al Securitatii in lupta de rezistenta
Marturia lui Dumitru Mazilu
INTERESUL SI SCOPURILE POSIBILE URMARITE DE SECURITATE
ARMATA SAU SECURITATEA
Motivul. Problema vinovatiei pentru Timisoara (si pentru cei 45 de ani de comunism)
increderea dictatorului
Misiunea institutionala. Posibilitatile strategice, umane, logistice si de conspirativitate
CINE SI CUM A PUTUT COORDONA „LUPTA DE REZISTENTA" IN ZILELE DE 22-25 DECEMBRIE 1989
STERGEREA URMELOR SI ACOPERIREA CRIMELOR
Rolul nefast al procurorilor militari
Disparitia teroristilor, a cadavrelor si a mijloacelor de proba din spitale
Intimidari si amenintari la adresa martorilor si jurnalistilor
Procesele si rechizitoriile trucate ale Revolutiei
MISTIFICAREA ADEVARULUI
Mitul „amestecului strain"
„Amestecul strain" a fost acoperirea lui Ceausescu si a Securitatii atat pentru represiunea cu munitie de razboi, cat si pentru lupta de rezistenta
Cine avea interes in mistificarea Revolutiei?
CONCLUZIE DE ETAPA
Dispretul, frica si ura poporului
Frica Securitatii in decembrie 1989
ADDENDA
1. Marturii care confirma utilizarea gloantelor si armelor speciale de catre teroristii din Bucuresti.
2. Diversiunea radioelectronica
3. Folosirea simulatoarelor de foc la Revolutie
4. Numarul total al victimelor Revolutiei
5. KGB-GRU si „ complotul filosovietic "
Cum a castigat Securitatea razboiul pentru istoria lui decembrie 1989. O analiza bazata pe probe a rechizitoriului din 5 aprilie 2019 din Dosarul Revolutiei
Scrie un review